Duminică
29 decembrie
1. Hristos, una cu Tatăl
a. Ce spune Cuvântul lui Dumnezeu despre Isus înainte de întruparea Sa? Ioan 1:1,2.
„Din zilele veșniciei, Domnul Isus Hristos a fost una cu Tatăl; El era „chipul lui Dumnezeu”, chipul măreției și maiestății Sale, „strălucirea slavei Lui”. Și tocmai pentru a manifesta această slavă a venit El în lumea noastră. Pe acest pământ întunecat de păcat, El a venit să descopere lumina iubirii lui Dumnezeu, pentru a fi „Dumnezeu cu noi”.” – Hristos, Lumina Lumii, p. 19 (cap. 1, Dumnezeu cu noi).
„Hristos, Cuvântul, singurul Fiu al lui Dumnezeu era una cu veșnicul Tată — una în natură, în caracter și în scop — singura Ființă care putea intra în toate sfaturile și planurile lui Dumnezeu.” – Patriarhi și Profeți, p. 34 (cap. 1: De ce a fost îngăduit păcatul?).
b. Cum era privit Isus de Tatăl și de îngeri? Psalmii 45:6; Isaia 9:6; Evrei 1:3, 6-8.
„Îngerii sunt slujitorii lui Dumnezeu, strălucind de lumina ce se revarsă continuu din prezența Sa, zburând cu toată repeziciunea ca să aducă la îndeplinire voința Sa. Dar Fiul, Unsul lui Dumnezeu, care este « întipărirea Ființei Lui», «oglindirea slavei Lui» și «care ține toate lucrurile cu Cuvântul puterii Lui», are stăpânirea supremă peste tot și peste toate.” – Ibid.
Luni
30 decembrie
2. Procesul creației
a. Cine a creat toate lucrurile? Ioan 1:3, 10; Coloseni 1:15-17; Evrei 1:2
„Hristos a fost Cel care a întins cerurile și a pus temeliile pământului. Mâna Lui a fost aceea care a așezat lumile în spațiu și a modelat florile câmpului. «El întărește munții prin tăria Lui.» «A Lui este marea, El a făcut-o.» (Psalmii 65:6; 95:5). El a fost Cel care a umplut pământul cu frumusețe și văzduhul cu cântece. Și pe toate lucrurile de pe pământ, din văzduh și cer, El a scris mesajul iubirii Tatălui.” – Hristos Lumina Lumii, p. 20 (cap. 1: Dumnezeu cu noi)
b. Descrieți modul în care lumile și universul au fost create. Psalmii 33:6, 9; 104:1-6.
„Dumnezeu a vorbit, iar Cuvântul Său a creat lucrarea Sa în lumea naturală. Creația lui Dumnezeu nu este decât un rezervor de mijloace pregătite pentru El ca El să le folosească instantaneu pentru a îndeplini ceea ce Îi place.” – Comentarii Biblice [Comentarii E. G. White], vol. 1, p. 1081 (referința la Geneza cap. 1).
„Când a ieșit din mâna Creatorului său, pământul era deosebit de frumos. Suprafața sa era variat dispusă, cu munți, dealuri și câmpii, intersectate din loc în loc de râuri mari și lacuri încântătoare; dar dealurile și munții nu erau prăpăstioși și accidentați, plini de coborâșuri amețitoare și abisuri înspăimântătoare, așa cum sunt astăzi; vârfurile ascuțite și inegale ale munților pământului erau îngropate sub pământul roditor, care făcea ca pretutindeni să crească o vegetație luxuriantă. Nu existau mlaștini nesănătoase sau pământuri aride. Tufişuri pline de farmec și flori delicate se înfățișau ochilor în orice parte ai fi privit. Înălțimile erau acoperite de copaci mult mai falnici decât cei care există astăzi. Aerul era curat și sănătos, nepoluat de miasme otrăvitoare. Întreaga priveliște întrecea în frumusețe chiar și domeniile ornamentate ale celui mai de seamă palat. Oștile cerești priveau scena cu încântare și se bucurau la vederea minunatelor lucrări ale lui Dumnezeu.” – Patriarhi și Profeți, p. 44 (cap. 2: Creațiunea)
„Biblia nu recunoaște lungi perioade de timp în care pământul să fi evoluat încet din haos. Cu privire la fiecare zi succesivă a creațiunii, raportul sfânt declară că ea consta dintr-o seară și o dimineață, la fel ca toate celelalte zile care au urmat. La terminarea fiecărei zile este dat rezultatul lucrării Creatorului.” – Ibid, p. 112 (cap. 9: Săptămâna creațiunii, o săptămână literală)
Marți
31 decembrie
3. Lumina universului
a. Cine este autorul vieții și al luminii? Cum este acest lucru un beneficiu pentru noi? Ioan 1:4-9; Faptele Apostolilor 17:28.
„[Hristos] a fost Acela care vorbise prin toți aceia care, de-a lungul veacurilor, rostiseră pentru om cuvintele lui Dumnezeu. De la El s-au reflectat toate calitățile desăvârșite, care s-au manifestat la cele mai mari și mai nobile suflete ale pământului.” – Educație, p. 73 (subcap. Învățătorul trimis de la Dumnezeu).
„Hristos este «adevărata Lumină, care luminează pe orice om venind în lume» (Ioan 1:9). După cum prin Hristos fiecare ființă omenească are viață, tot așa fiecare suflet primește prin El câte o rază de lumină divină.” – Ibid, p. 29 (subcap. Legătura educației cu răscumpărarea).
„Puterea lui Dumnezeu este încă exercitată pentru susținerea obiectelor creației Sale. Inima bate și o răsuflare este urmată de alta nu pentru că mecanismul, odată pus în mișcare, continuă să funcționeze prin energia existentă în sine. Fiecare respirație, fiecare bătaie a inimii reprezintă o dovadă a grijii Aceluia în care trăim, ne mișcăm și ne aflăm ființa. De la cea mai neînsemnată insectă până la om, fiecare ființă este dependentă zilnic de providența Sa…
Formidabila putere care lucrează pretutindeni în natură și susține toate lucrurile nu este, așa cum susțin unii oameni de știință, doar un principiu universal, o energie vitală. Dumnezeu este duh; cu toate acestea, El este o Fiinţă personală, căci omul a fost făcut după chipul Său. Ca Persoană, Dumnezeu S-a descoperit în Fiul Său.” – Ibid, p. 131 (subcap. Știința și Biblia)
b. Ce spune Isus despre Sine? Ioan 9:5; 8:12; 3:19; 12:46
„În cuvintele: «Eu sunt Lumina lumii», Isus S-a declarat ca fiind Mesia. ....Bătrânul Simeon vorbise despre El, numindu-L «lumina care să lumineze neamurile și slava poporului Tău Israel.» (Luca 2:32). Prin aceste cuvinte, el aplica la Isus o profeție cunoscută de tot Israelul. Prin profetul Isaia, Duhul Sfânt declarase: «Este prea puțin lucru să fii Robul Meu, ca să ridici semințiile lui Iacov și să aduci înapoi rămășițele lui Israel. De aceea, Te pun să fii Lumina neamurilor, ca să duci mântuirea până la marginile pământului.» (Isaia 49:6). Profeția aceasta era înțeleasă în general ca vorbind despre Mesia și, când Isus a zis: «Eu sunt Lumina lumii», oamenii nu puteau să nu recunoască afirmația Sa că El este Cel Făgăduit.” – Hristos, Lumina Lumii, p. 465 (cap. 51: Lumina lumii)
Miercuri
1 ianuarie
4. Dumnezeu este cu noi
a. Ce a profețit Isaia despre numele lui Hristos? Isaia 7:14. Când a fost împlinită această profeție? Matei 1:22, 23.
„De când Isus a venit să locuiască împreună cu noi, știm că Dumnezeu cunoaște încercările noastre și are compasiune pentru noi în suferințele noastre. Fiecare fiu și fiică a lui Adam poate înțelege că divinul nostru Creator este prietenul păcătoșilor. Deoarece în fiecare învățătură despre har, în fiecare făgăduință a bucuriei, în fiecare faptă de iubire, în fiecare atracție divină prezentată în viața Mântuitorului pe pământ, noi vedem pe «Dumnezeu cu noi».” – Hristos, Lumina Lumii, p. 24 (cap. 1: Dumnezeu cu noi).
b. Ce a făcut Isus pentru a ajunge la noi în starea noastră decăzută? Ioan 1:14; Filipeni 2:5-8; Evrei 2:14-18
„Pentru ca noi să putem cunoaște caracterul Său divin și viața Sa divină, Fiul lui Dumnezeu a îmbrăcat natura noastră și a locuit printre noi. Divinitatea a fost descoperită în natura noastră omenească, slava nevăzută, în formă omenească vizibilă. Oamenii puteau învăța despre cele necunoscute, prin ceva cunoscut, lucrurile cerești au fost descoperite prin cele pământești, Dumnezeu S-a manifestat în asemănarea oamenilor.” – Parabolele Domnului Hristos, p. 17 (cap. 1: Învățături prin parabole)
„Fiul lui Dumnezeu a fost asaltat la fiecare pas de puterile întunericului. După botezul Său, El a fost condus de Duhul către pustie, unde a suferit timp de patruzeci de zile. […] Dacă nu ar fi fost părtaș naturii noastre, El nu ar fi fost ispitit așa cum sunt oamenii. Dacă nu ar fi fost posibil ca El să cadă în ispită, nu ar fi putut să fie ajutorul nostru. A fost o realitate solemnă că Hristos a venit să lupte luptele ca om, în numele omului. Ispitirea și victoria Lui ne spun că omenirea trebuie să copieze Modelul; omul trebuie să devină participant al naturii divine.” – Comentarii Biblice [E. G. White Comments], vol. 5, p. 1082 (referința la Geneza cap. 1).
„Să-Și păstreze slava acoperită ca un copil al unei rase căzute a reprezentat cea mai severă disciplină la care Prințul vieții s-ar fi putut supune El Însuși. Astfel Și-a măsurat puterea cu Satan. Cel care fusese exilat din cer a luptat cu disperare pentru stăpânirea Aceluia asupra căruia, în curțile de sus, își manifestase gelozia. Ce luptă! Nu există cuvinte adecvate să o descrie. Dar în viitorul apropiat va fi înțeleasă de cei care vor fi învins prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturisirii lor.” – Ibid., p 1081, 1082.
Joi
2 ianuarie
5. Scopul întrupării
a. Ce a venit să facă Isus pentru omenire? Ioan 3:16, 17; Luca 19:10
„Hristos a fost tratat așa cum meritam noi, pentru ca noi să putem fi tratați așa cum merita El. El a fost condamnat pentru păcatele noastre, la care El n-a contribuit cu nimic, pentru ca noi să putem fi îndreptățiți prin neprihănirea Lui, la care noi n-am contribuit cu nimic. El a suferit moartea care era a noastră, ca noi să putem primi viața care era a Lui. „Prin rănile Lui suntem tămăduiți.»“ – Hristos, Lumina Lumii, p. 25 (cap. 1: Dumnezeu cu noi).
b. Cum suntem restaurați prin sacrificiul lui Hristos? Galateni 4:5-7; Evrei 2:10
„Domnul Hristos a făcut un sacrificiu complet, un sacrificiu suficient pentru a salva fiecare fiu și fiecare fiică a lui Adam care dovedeşte pocăință înaintea lui Dumnezeu, pentru încălcarea Legii Sale, și manifestă credință în Domnul nostru Isus Hristos. […] Hristos este Căpetenia mântuirii noastre și, prin suferințele și prin jertfa Sa, le-a dat tuturor urmașilor Săi un exemplu, că este nevoie de veghere și de rugăciune, precum și de eforturi stăruitoare, din partea lor, dacă vor să reprezinte corect dragostea care era în inima Lui pentru neamul omenesc decăzut.” – Mărturii pentru comunitate, vol. 2, p. 664 (cap. Cauza în Vermont)
„Dumnezeu își iubește copiii ascultători. El are o împărăție pregătită, nu pentru cei neloiali, ci pentru copiii Lui pe care i-a testat și încercat într-o lume stricată și coruptă de păcat. În calitate de copii ascultători, noi avem privilegiul relației cu Dumnezeu. «Dacă [sunt] copii», spune El, «atunci [sunt] moștenitori» ai unei moșteniri veșnice. […] Hristos și poporul Său sunt una.” – Comentarii Biblice [E. G. White Comments], vol. 6, p. 1077 (cap. referitor la Romani 8).
Vineri
3 ianuarie
Întrebări de revizuire personală
1. Ce natură are Isus din eternitate?
2. Cine a întins cerurile și a pus temeliile pământului?
3. De la cine se emană toată adevărata lumină?
4. Cum este numit Isus în Isaia 7:14?
5. Ce a devenit Isus după ce Și-a asumat natura noastră umană?