1. SĂ-I SLUJIM LUI DUMNEZEU SAU NU? Duminică, 1 februarie

a. După ce menționează nelegiuirile Damascului, Gazei, Tirului, Edomului, Amonului, Rabei și Moabului, ce protest rostește Dumnezeu împotriva lui Iuda și Israel, care pretindeau că Îi slujesc? Amos 2:4–8. b. Ce mărturisește Domnul despre compasiunea Sa față de ei și care sunt consecințele disprețuirii îndurării Sale? Amos 2:9–16. c. Ce întrebare este pusă atunci când încrederea lui Dumnezeu este trădată — și cum se aplică acest principiu și în relațiile dintre oameni? Amos 3:1–3; Psalmi 11:3. „Cum se poate armoniza mintea firească cu mintea care s-a asimilat cu mintea lui Hristos? Una seamănă pentru firea pământească, gândind și acționând după îndemnurile propriei inimi; cealaltă seamănă pentru Duhul, căutând să înăbușe egoismul, să biruie înclinațiile și să trăiască în ascultare de Stăpânul, al cărui slujitor pretinde că este.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 4, pp. 507, 508 (subcap. Căsătorii nebiblice).„Oricât de curate și corecte ar fi principiile cuiva, influența unui tovarăș necredincios va tinde să-l abată de la Dumnezeu.” — Patriarhi și profeți, p. 174 (cap. 15).

---

2. PROFEȚIA care vA ADUCE ROD Luni, 2 februarie

a. De ce putem aprecia cu adevărat valoarea profeției? Amos 3:7, 8. „În timp ce «lucrurile ascunse sunt ale Domnului Dumnezeului nostru», «cele descoperite sunt ale noastre și ale copiilor noștri pe vecie». … Dumnezeu ni le-a dat și binecuvântarea Sa va însoți studiul plin de reverență și cu rugăciune al Scripturilor profetice.” — Hristos, Lumina lumii, p. 234 (cap. 23). b. Din nefericire, cum Îl trata adesea [pe Dumnezeu] poporul care pretindea că Îi aparține lui Dumnezeu? Amos 4:4–11. „«Domnul va lovi pe Israel, cum este clătinată trestia în apă.» …Totuși Domnul nu a părăsit Israelul fără să facă tot ce se putea pentru a-i readuce la loialitate față de El. Timp de ani lungi și întunecați, când unul după altul conducătorii se ridicau în sfidare fățișă față de cer și conduceau Israelul tot mai adânc în idolatrie, Dumnezeu a trimis mesaj după mesaj poporului Său apostaziat. Prin profeții Săi le-a oferit toate ocaziile de a opri valul apostaziei și de a se întoarce la El. În anii ce aveau să urmeze scindării împărăției, Ilie și Elisei aveau să trăiască și să lucreze, iar apelurile pline de tandrețe ale lui Osea, Amos și Obadia aveau să se facă auzite în țară. Niciodată împărăția lui Israel nu avea să fie lipsită de martori nobili ai puterii mărețe a lui Dumnezeu de a mântui din păcat.” — Profeți și regi, p. 108 (cap. 7). c. La fel ca Amos, ce mesaj trebuie să vestim fără teamă, așa cum a făcut și Ioan Botezătorul? Amos 4:12 (ultima parte); Matei 3:1, 2. „Ca popor care credem în revenirea iminentă a lui Hristos, avem un mesaj de dat — «Pregătește-te să întâlnești pe Dumnezeul tău» (Amos 4:12). Mesajul nostru trebuie să fie la fel de direct ca și mesajul lui Ioan. El mustra pe regi pentru nelegiuirea lor. Deși viața îi era pusă în pericol, nu a ezitat să declare cuvântul lui Dumnezeu. Și lucrarea noastră, în această vreme, trebuie îndeplinită la fel de fidel.Pentru a da un astfel de mesaj ca al lui Ioan, trebuie să avem o experiență spirituală asemănătoare cu a lui. Aceeași lucrare trebuie să fie realizată în noi. Trebuie să-L privim pe Dumnezeu și, privindu-L, să uităm de noi înșine.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 8, pp. 332, 333 (cap. Experiența lui Ioan Botezătorul).

---

3. ALEGERI CURAJOASE Marți, 3 februarie

a. De ce este Dumnezeu unic în univers și ce apeluri arzătoare arată dorința Sa fierbinte de a dărui celor blânzi ceea ce este mai bun? Amos 4:13; 5:6–9, 14. b. Pe când Amos împărtășea aceste adevăruri, cum a fost tratat — și care a fost rezultatul general în fața acestor avertizări și apeluri? Amos 5:10, 15–18. „De departe, majoritatea celor care au auzit aceste invitații [ale lui Amos] au refuzat să profite de ele.” — Profeți și regi, p. 284 (cap. 23). c. Ce mustrări legate de stilul de viață trebuie să fie un semnal de trezire? Amos 6:1, 3–7. „Există datorii neplăcute pe care cineva trebuie să le împlinească, altfel suflete vor fi lăsate să piară. Creștinii vor găsi o binecuvântare în împlinirea acestor datorii, oricât de neplăcute ar fi. Hristos Și-a asumat sarcina neplăcută de a veni din locașul curăției și al gloriei de neegalat, pentru a locui ca om printre oameni, într-o lume pârjolită și întunecată de crimă, violență și nelegiuire. El a făcut aceasta pentru a salva suflete; iar cei care sunt obiectele unei iubiri atât de uimitoare și ale unei condescendențe fără seamăn, vor scuza ei viața lor de comoditate egoistă? Vor alege ei plăcerea proprie, urmându-și înclinațiile, lăsând sufletele să piară în întuneric, pentru că se tem să nu fie dezamăgiți sau respinși dacă lucrează pentru a le salva? Hristos a plătit un preț infinit pentru răscumpărarea omului și oare omul să spună: «Doamne, nu vreau să lucrez în via Ta; Te rog să mă scuzi»?Dumnezeu îi cheamă pe cei care trăiesc în liniște în Sion să se ridice și să lucreze. Nu vor asculta ei glasul Stăpânului? El dorește lucrători credincioși, rugători, care să semene pe lângă toate apele. Cei care lucrează astfel vor fi surprinși să descopere cum încercările, purtate cu hotărâre în numele și prin puterea lui Isus, vor da tărie credinței și vor înnoi curajul. Pe calea ascultării umile se află siguranța și puterea, mângâierea și speranța; dar răsplata va fi pierdută, în final, de cei care nu fac nimic pentru Isus. Mâini slabe nu vor putea să se prindă de Cel Atotputernic, genunchi slabi nu vor putea să susțină în ziua necazului. Cititorii Bibliei și lucrătorii creștini vor primi premiul glorios și vor auzi cuvintele: «Bine, rob bun și credincios, … intră în bucuria stăpânului tău!»” — Mărturii pentru comunitate, vol. 4, p. 76 (subcap. Redeșteptări senzaționale).

---

4. SECERÂND CEEA CE SEMĂNĂM Miercuri, 4 februarie

a. Cum a fost arătat că apelurile lui Dumnezeu transmise prin Amos erau nebinevenite lui Amația, preotul idolatru? Amos 7:10–13. „Cuvintele solilor lui Dumnezeu erau atât de contrare dorințelor rele ale celor nepocăiți, încât preotul idolatru de la Betel a trimis la conducătorul lui Israel, spunând: «Amos a făcut o conspirație împotriva ta în mijlocul casei lui Israel; țara nu poate suferi toate cuvintele lui.» (Amos 7:10)” — Profeți și regi, p. 284 (cap. 23).„Pentru un timp, aceste judecăți prezise au fost amânate, iar în timpul lungii domnii a lui Ieroboam al II-lea, armatele lui Israel au obținut victorii de seamă; dar această vreme de prosperitate aparentă nu a adus nicio schimbare în inimile celor nepocăiți și, în cele din urmă, a fost hotărât: «Ieroboam va muri de sabie, și Israel va fi dus în robie departe de țara lui.» (Amos 7:11).Îndrăzneala acestei afirmații nu a impresionat nici pe rege, nici pe popor, atât de departe ajunseseră în împietrire.” — Idem, p. 286 (cap. 23). b. Cum a răspuns Amos cu îndrăzneală remarcilor ostile ale lui Amația — și cum s-au împlinit mai târziu cuvintele profetului? Amos 7:14–17; 1 Cronici 5:25, 26. „Cuvintele rostite împotriva semințiilor apostate s-au împlinit literal; totuși distrugerea împărăției a venit treptat...Tiglat-Pilneser, împăratul Asiriei, a invadat Israelul și a dus cu el în robie o mulțime de captivi dintre semințiile care locuiau în Galileea și la răsărit de Iordan. «Rubeniții, gadiții și jumătate din seminția lui Manase», împreună cu alți locuitori din «Galaad și Galileea, toată țara lui Neftali» (1 Cronici 5:26; 2 Împărați 15:29), au fost risipiți printre neamuri, în ținuturi îndepărtate de Palestina.Din această lovitură cumplită, împărăția de nord nu și-a mai revenit niciodată. Rămășița slabă a continuat formele de guvernare, dar nu mai avea putere.” — Idem, p. 287 (cap. 23). c. Când suntem ispitiți să presupunem că Dumnezeu trece cu vederea moliciunea din inima unui credincios cu numele, de ce trebuie să ne aducem aminte? Amos 8:1–7; Evrei 4:12.

---

5. CEA MAI CUMPLITĂ FOAME Joi, 5 februarie

a. Descrieți scena foametei spirituale care urmează să vină. Amos 8:3, 11, 12. „Lumea piere din lipsă de Evanghelie. Este o foamete după Cuvântul lui Dumnezeu. Sunt puțini aceia care predică Cuvântul fără a-l amesteca cu tradiția omenească.” — Parabolele Domnului Hristos, p. 228 (cap.18).„[Amos 8:3 citat.] Aceste plăgi [din Apocalipsa 16] nu sunt universale, altfel locuitorii pământului ar fi cu totul nimiciți. Totuși, ele vor fi cele mai cumplite nenorociri pe care le-au cunoscut vreodată muritorii.” — Tragedia veacurilor, pp. 628, 629 (cap. 39).„Cei care nu au prețuit Cuvântul lui Dumnezeu alergau de colo-colo, rătăcind de la o mare la alta și de la miazănoapte la răsărit, ca să caute Cuvântul Domnului. Îngerul a spus: «Nu-l vor găsi. Este o foamete în țară; nu o foamete de pâine, nici o sete de apă, ci de auzirea Cuvântului Domnului. Ce n-ar da ei pentru un singur cuvânt de aprobare din partea lui Dumnezeu! dar nu, trebuie să flămânzească și să înseteze în continuare. Zi după zi au neglijat mântuirea, prețuind bogățiile pământești și plăcerile lumești mai mult decât orice comoară sau atracție cerească. L-au respins pe Isus și i-au disprețuit pe sfinții Lui. Cel necurat trebuie să rămână necurat pentru totdeauna.»Mulți dintre cei nelegiuiți erau extrem de mânioși în timp ce sufereau efectele plăgilor. Era o scenă de agonie înfricoșătoare. Părinții își mustrau cu amărăciune copiii, iar copiii pe părinți, frații pe surori, și surorile pe frați. Se auzeau strigăte de jale din toate părțile: «Tu ești cel care m-ai împiedicat să primesc adevărul care m-ar fi salvat de această oră groaznică.» Poporul se întorcea împotriva pastorilor lor cu ură amară și îi mustrau, spunând: «Nune-ați avertizat. Ne-ați spus că întreaga lume va fi convertită și ați strigat: Pace, pace, pentru a liniști orice teamă trezită. Nu ne-ați spus despre această oră; iar pe aceia care ne-au avertizat i-ați declarat fanatici și oameni răi, care ne-ar fi ruinat.» Dar am văzut că nici pastorii nu au scăpat de mânia lui Dumnezeu. Suferința lor era de zece ori mai mare decât a poporului lor.” — Scrieri timpurii, pp. 281, 282 (cap. Încheierea vestirii celei de a treia solii îngerești).

ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ Vineri, 6 februarie

1. Pentru ca armonia să existe într-o relație, ce este necesar? 2. De ce am nevoie pentru a fi „un tăciune scos din foc”? 3. De ce a fost constrâns Amos să mustre stilul de viață al multora din Israel? 4. Când vești nefavorabile vin dintr-o sursă inspirată, ce trebuie să fac? 5. Ce avertizare ar trebui să iau în serios din realitatea prezentată în Amos 4:11, 12?