Ulua’i Aso
Mati 19
1. FEAGAIGA E LUA
a. Ina ia ta’uamiotonuina ai i luma o le Atua, o le ā le ituaiga maliliēga e tatau ona tatou faia? Salamo 50:5.
e. Ina ia faia se maliliēga fa’apenā, o le ā le uiga e tatau lava ona iā i tatou? Isaia 1:18.
i. O ā tu’utu’uga po’o ituaiga feagaiga ua tu’uina mai iā i tatou? Eperu 8:6-13.
“O tu’utu’uga o le ‘feagaiga tuai’ o le, Usiusita’i ma ola ai: ‘O mea ia a faia e le tagata, e ola ai lava ia’ (Esekielu 20:11; Levitiko 18:5); peita’i, ‘ia malaia lē na te lē fa’atumauina upu uma o lenei tulafono ia faia.’ Teuteronome 27:26. A’o le ‘feagaiga fou’ na fa’avaeina i luga o ‘folafolaga e sili ona lelei’—o le folafolaga lea o le fa’amagaloga o agasala ae fa’apea foi ma le alofa tunoa o le Atua e fa’afouina ai le loto ma aumaia ai le tagata ia ōgatūsa ma mataupu fa’avae o le tulafono a le Atua. ‘O lenei le feagaiga Ou te osia ma le aiga o Isaraelu, pe a mavae atu ia aso, o lo’o fetalai mai ai Ieova, Ou te tu’uina la’u tulafono i totonu iā te i latou, ma Ou tusi ai i o latou loto . . . . Ou te fa’amagalo i a latou amio leaga, Ou te lē toe manatua foi a latou agasala.’ Ieremia 31:33, 34.”—Patriarchs and Prophets, p. 372.
Aso Gafua
Mati 20
2. AISEĀ E TĀUA /TATAU ONA FAIA SE FEAGAIGA?
a. O le ā le mea e vavaeeseina i tatou mai le mafutaga ma lo tatou Foafoa? Isaia 59:2. O le ā se mea e tatau iā i tatou ona fai? Kenese 2:17; Roma 6:23.
“O le taimi lava na gaua’i atu ai Atamu i fa’aosoosoga a Satani, ma ia faia ai le mea tonu lava lea na fetalai mai ai le Atua e lē tatau ona ia faia; o le taimi foi lenā na tū ai Keriso, le Alo o le Atua, na tū i le va o ē ola ma ē ua oti, ua fetalai mai: ‘Ia pa’ū mai le fa’asalaga i O’u luga.’ O le ā Ou tū i le tulaga o le tagata. Ia tu’u atu iā te ia se isi avanoa. Auā o le solitulafono na tu’uina ai i lalo le lalolagi atoa i lalo o le fa’asalaga o le oti. Peita’i na fa’alogoina le si’ufofoga mai le lagi ua fa’apea mai, ‘Ua Ou maua se togiola.’ O lē na lē iloa le agasala, na faia lea e ia ma agasala mo le tagata pa’ū. ‘Auā ua fa’apea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi, ua Ia auina mai ai Lona Atali’i pele e to’atasi, ina ia lē fano se tasi e fa’atuatua iā te Ia, a ‘ia maua e ia le ola e fa’avavau.’ Na tō’ese e Keriso Lona ofu fa’atupu ma Lona paleali’i, ma tu’ua ai e Ia Lana pule uma i le lagi. Na Ia fa’aofuina Lona itu Atua i le tino tagata, ina ia mafai ai ona Ia tauaveina tigā uma ma onosa’ia tofotofoga uma fa’alētagata. O Ia o se Tagata fa’anoanoa, ua masani foi ma le tigā. Ua manu’a o Ia ona o ā tatou solitulafono, na momomo o Ia ona o ā tatou amio leaga; O le a’oa’iga e filemu ai i tatou sa i Ona luga lea, o Ona fa’alavalava foi ua malōlō ai i tatou. Ua avea o Ia ma tagata mativa ona o i tatou, ina ia avea i tatou ma tagata mau’oa i Lona mativa. Na tu’ua e Ia le ifoga a agelu iā te Ia ona o i tatou e ala i upu leaga ma tauemuga a se motu o tagata ua liliu’eseina e faitaulaga ma ta’ita’i o a’oa’o tulafono.”—The Signs of the Times, June 27, 1900.
e. O le ā le sauniuniga na faia e le Atua mai le amataga ina ia taofia ai lenei fa’asalaga oti? Iopu 33:24; fa’atusatusa i le 1 Ioane 4:19; Fa’aaliga 13:8.
“O le fuafuaga o lo tatou fa’aolataga e lē o se mea na mafaufauina, o se fuafuaga na faia ina ua mavae le pa’ū o Atamu. O se fa’aaliga lea ‘o le mea lilo sa nātia talu mai tausaga o le vavau.’ Roma 16:25, R.V. O le tatalaina lea o matāupu fa’avae o le nofoali’i o le Atua talu mai augātupulaga o le vavau. Na silafia lava e le Atua ma Keriso talu mai le amataga o le pa’ū ma le liliuese o Satani, ma le pa’ū o le tagata e ala i le malosi o le fili taufa’asesē. E le’i taofia e le Atua lenā agasala ina ia i ai pea, auā na Ia mua’i silafia lava le i ai o le agasala, o le mea lea na Ia faia ai se fuafuaga e fa’afetaia’i ai le malosi ma le mata’utia o lona a’afiaga. O le tele o Lona alofa i le lalolagi, na Ia osia ai le feagaiga e ala i le foa’iina mai o Lona Alo e to’atasi, ‘ina ia lē fano se tasi e fa’atuatua iā te Ia, a ‘ia maua e ia le ola e fa’avavau.’ Ioane 3:18.”—The Desire of Ages, p. 22.
Aso Lua
Mati 21
3. O LE FANAU A LE FAFINE
a. Ina ua fa’asesēina o tatou ulua’i matua i Etena e lenā Gata tuai, o le Ti’apolo lea, o le ā le folafolaga na faia e le Atua ua aumaia ai le fa’amoemoe i le aiga-tagata? Kenese 3:15.
“E lē mafai ona fa’asa’oina o tatou uiga masani po’o o tatou natura fa’alētagata, se’ivaganā ua fa’asa’oina e le Agaga Paia o le Atua, auā ua i totonu iā i latou le fatu o le uiga-oti. Se’ivaganā ua tatou feso’ota’i vavalalata ma le Atua, o le ā lē mafai ona tatou tete’e atu i a’afiaga lē paia o le alofa fa’apito, o tu’inanauga o le tagata lava ia, ma fa’aosoosoga o le agasala.”—Testimonies for the Church, vol. 8, pp. 315, 316.
e. O ai le fanau a le fafine? Kenese 22:18; Kalatia 3:8, 16; Eperu 2:14.
“Talu ai ona ua folafolaina mai le ulua’i lauga o le talalelei, ina ua folafola mai i Etena o le a tu’imomomoina e le fanau a le fafine le ulu o le gata, ona si’itia ai lea o Keriso o Ia o le ala, ma le upu moni, ma le ola. O Ia o le ala na ola ai Atamu, ina ua ofoina atu e Apelu i le Atua le toto o le tama’i mamoe na fasia, o le fa’atusa lea o le toto o le Fa’aola. O Keriso o le ala lea na lavea’iina ai le au pateriaka ma au perofeta. O Ia o le auala e mafai ona tatou ō atu ai i le Atua.”––The Desire of Ages, p. 663.
i. Talu ai e le’i fa’alagolago Aperaamo i se isi a ua na’o Keriso lava mo le fa’amagaloina o agasala (Kalatia 3:8, 16), o le ā la le taunu’uga o lenā ituaiga fa’atuatua? Kenese 26:5.
“O le maliu o Keriso i luga o le satauro, ua fa’amautinoa ai le fa’aumatiaga o lē ua i ai le pule a le oti, o lē na amataina le agasala. Pe a fa’aumatia Satani, o le a leai se tasi e toe fa’aoso’osoina i le leaga, o le a lē toe i ai se togiola e mana’omia, ma o le a leai foi se lamatiaga o se isi fouvalēga i le univesa a le Atua. E na’o Ia lava e mafai ona taofia mai ai le agasala mai lenei lalolagi pogisa, e taofia mai ai foi le agasala i le lagi. O le a iloa e le au paia ma agelu le tāua o le maliu ai o Keriso. E lē mafai e le tagata pa’ū ona maua sona aiga i le parataiso a le Atua e aunoa ma le Tama’i Mamoe na fasia a’o le’i fa’avaeina le lalolagi. E lē tatau ea ona tatou si’itia i luga le satauro o Keriso? Ua tu’uina atu e agelu le mamalu ma le vi’iga iā Keriso, auā e o’o lava iā i latou e le’i mautū vaganā ai le va’ava’ai atu i puapuagā o le Alo o le Atua. O le fuafuaga na faia I luga o le satauro na puipuia mai ai agelu o le lagi mai i le fa’asesēina. Ana lē seanoa le satauro, e lē maua le saogalemū mai i le leaga, e pei o agelu a’o le’i pa’ū Satani. O le ato’atoāga o le ‘au agelu na fa’alētonu i le lagi. O le ato’atoāga o le tagata na fa’alētonu i Etena, o le parataiso o le fiafia. O i latou uma o ē naunau i le saogalemu i le lalolagi po’o le lagi foi, e tatau ona latou va’ava’ai atu i le Tama’i Mamoe a le Atua.”—The SDA Bible Commentary [E. G White Comments], vol. 5, p. 1132.
Aso Lulu
Mati 22
4. FA’AMAONIGA O LE FEAGAIGA
a. E ui lava o lenei feagaiga na osia ma Atamu ma fa’afouina mai iā Aperaamo, ae o anafea na mafai ona fa’amaonia ai—ma na fa’apefea ona ta’ua ai o le feagaiga fou po’o le feagaiga lona lua? Eperu 9:16.
“E ui lava ina ōsia lenei feagaiga ma Atamu ma toe fa’afou mai iā Aperaamo, e le’i mafai ona fa’amaonia se’ivaganā ua o’o atu i le maliu ai o Keriso. Sa i ai lava e ala i le folafolaga a le Atua talu ona tu’uina mai le ulua’i fa’aaliga o le togiola; ma talia ai e ala i le fa’atuatua; ina ua fa’amaonia e ala iā Keriso, ona ta’ua ai lea o le feagaiga fou.”—Patriarchs and Prophets, pp. 370, 371.
e. Afai e le’i fa’amaonia lenei feagaiga se’ivaganā ua o’o atu i le maliu o Iesu, na fa’apefea ona ta’ua i latou o fanau a le Tupu fa’alelagi a’o lumana’i le maliu ai o Iesu i le satauro? Eperu 6:13-18.
“O le feagaiga fa’a–Aperaamo na fa’amaonia i le toto o Keriso, ona ta’ua lea o le feagaiga lona ‘lua’ po’o le feagaiga ‘fou’, auā o le toto na fa’amaufa’ailogaina ai ina ua fa’amaligiina le toto o le feagaiga na muamua ma o le aogā o le feagaiga fou i ona po o Aperaamo, na fa’amaonia mai lea i le mea moni i le folafolaga ma le tautōga na faia e le Atua—‘auā o nei feagaiga e lua e lē māsuia, e lē mafai foi ona pepelo ai le Atua.’ Eperu 6:18.”—Patriarchs and Prophets, p. 371.
“Ua tautō o Ia i Lana upu. E mavae atu mauga ma ave’eseina mea maupu’epu’e, a’o Lona alofa e lē mavae lea ai Lona nu’u, e lē aveesea foi ma mavae atu le feagaiga o Lona filemu. O Lona si’ufofoga foi ua fa’apea mai, ‘O Lo’u nei alofa ua Ou alofa atu ai iā te oe e fa’avavau lea’ (Isaia 54:8). O se alofa inā a tele o lenei alofa ma e maeu le ofoofogia o lenei alofa ina ua fa’amaualalo le Atua e aveesea ai mafua’aga uma o le masalosalo ma le lē mautonu mai le popole i vaivaiga fa’alētagata ma a’apa atu ai i le a’ao na Ia taofia atu ai i le fa’atuatua; auā e fesoasoani mai foi o Ia iā i tatou pe afai tatou te fa’alagolago atu iā te Ia ina ia fa’aopoopoina ai le tele o le mautinoāga atoa ma le puipuiga. Ua Ia faia i tatou o se feagaiga mausalī e fa’avae i luga o ‘ai’aiga ma tu’utu’uga o lo tatou usiusita’i, ma e afio mai foi o Ia e fetaia’i ma i tatou e tusa ma lo tatou lava malamalama ma le iloa o mea. Auā ua tatou iloa afai e faia se tautōga po’o se folafolaga ma o tatou uso a tagata, afai e fa’amauina e mana’omia lava ona i ai se fa’amaoniga. Ua fa’afetaia’i e Iesu nei popolega e tau fa’amata’u mai, ma Ia fa’amautinoaina i Ana folafolaga e ala i se tautōga e fa’apea: ‘O le mea lea, ua finagalo ai le Atua e fa’ailoa atili atu ai i suli o ē ua tofia i mea na folafolaina, o Lana lava pule e lē māsuia, na Ia fa’aopoopo i ai ma le tautōga . . . .’ O le ā se isi mea e mafai ona faia e lo tatou Alii e fa’amalosia ai lo tatou fa’atuatua i Ana folafolaga?”—That I May Know Him, p. 262.
Aso Tofi
Mati 23
5. PAPA A’ANO O LE LOTO
a. E tusa ai ma le taulaga na faia e Keriso i luga o le satauro, o le ā se avanoa ua tatou maua ai? Eperu 9:15.
e. O le ā le olega a le Atua iā i tatou ta’ito’atasi a’o tatou su’esu’eina o tatou tiute i luma o le Atua? 2 Korinito 6:2.
“O le tulafono lava lea na togitogiina ma tusia i papa ma’a o le tulafono lava foi lea na tusia e le Agaga Paia i papa a’ano o le loto. Nai lo le taumafai e fa’atūina la tatou lava amiotonu, e tatou te taliaina ai le amiotonu a Keriso. O Lona toto e togiolaina a’i a tatou agasala. Auā o Lona usiusita’i ua taliaina ai i tatou. O le loto ua fa’afouina e le Agaga Paia o le fua mai ai ‘fua o le Agaga’. E na’o le alofa tunoa lava o Keriso tatou te ola ai i le usiusita’i i le tulafono a le Atua lea ua tusia i o tatou loto. O le mauaina o le Agaga o Keriso, o le a tatou savavali ai foi e fa’apei ona savali o Ia. Na Ia folafola mai e uiga iā te Ia e ala mai i le perofeta, ‘Lo’u Atua e, ou te fiafia lava e fai lou finagalo, o lo’o i totonu lava iā te A’u Lau tulafono.’ Salamo 40:8. Ma ina ua i ai o Ia fa’atasi ma tagata, na Ia fetalai mai, ‘E lē tu’ua na’o A’u e to’atasi e le Tamā; auā ou te faia pea lava o mea e fa’afiafia ai o Ia.’ Ioane 8:29.
“Ua fa’ailoa manino mai e le aposetolo o Paulo le so’otaga o le fa’atuatua ma le tulafono i lalo o le feagaiga fou. Na ia fa’apea mai: ‘Ua ta’uamiotonuina i tatou i le fa’atuatua, o lea ua tatou maua aia le filemu i le Atua e ala i lo tatou Alii o Iesu Keriso.’ ‘Pe fa’alēaogāina ea e i tatou le tulafono i le fa’atuatua? ‘aua ne’i fa’apea, a ua tatou fa’atumauina ai le tulafono. ‘Auā o le mea na lē mafaia e le tulafono, ina ua vaivai ona o le tino’—e le’i mafaia ona ta’uamiotonuina ai le tagata, auā o lona natura agasala ua lē mafai ai ona ia tausia le tulafono—‘na auina mai ai e le Atua Lona lava Alo i le fa’atusa o le tino agasala, ma ia fa’asalaina ai le agasala i le tino; ina ia fa’ataunu’uina le amiotonu o le tulafono iā i tatou, o ē lē savavali i la le tino, a o la le Agaga.’ Roma 5:1; Roma 3:31; 8:3, 4.”—Patriarchs and Prophets, pp. 372, 373.
Aso Faraile
Mati 24
FESILI TOE FA’AMANATU
1. O ā ni molimau ua e maua e fa’atatau i le faia o le osigāfeagaiga ma le Atua?
2. Aiseā na sauni ai le Atua ina ua agasala Atamu?
3. O ā talafa’afa’atusa na fa’aaogā e le Atua e manatua ai pea le afio mai o le Mesia?
4. E fa’apefea ona tatou iloa sa i ai Aperaamo i lalo o le feagaiga fou?
5. O ā ituaiga o feagaiga po’o maliliega ua e saunia e osia ma lou Foafoa?
Mafua’aga mo le Toefuata’iga