O Le Upu a le Atua MAU TAULOTO: “E fa’apei o tama meamea fa’ato’a fanau mai, ia naunau outou i le suasusu e lē suia o le upu, ina ia outou tutupu ai” (1 Peteru 2:2).
Faitauga Fautuaina:
Messages to Young People, pp. 189-191.
“O le upu a le Atua o le fatu lea. O fatu ta’itasi uma lava o loo i ai i totonu ia te ia se tapula’a e ola a’e ai. O totonu o le fatu e mātala a’e ai le ola o le la’au. E fa’apena fo’i ona i ai le ola i totonu o le upu a le Atua.” – Christ’s Object Lessons, p. 38.
1. O SE MANA’OGA E TATAU MA E MANA’OMIA Ulua’i Aso Aperila 21
a. O le a le aiaiga e mana’omia o le fa’aolataga na fa’ailoa atu e Iesu ia i latou na fa’alogologo mai i Ana fetalaiga? Ioane 3:5-7; Mataio 18:1-3.b. O le a se mea ua fa’asino atu i ai Peteru o se auala lea e mafai ai ona tatou liua (toe fanau)? 1 Peteru 1:23.“O le suiga o le loto lea e avea ai i tatou ma fanau a le Atua, o loo fa’aigoaina i totonu o le Tusi Paia, o le fanau mai. . .“A avea loa le upu moni o se tapula’a tumau i le olaga, ua ‘toe fanau loa le tagata, e lē o le toe fanaufouina i le fua e pala, a’o le fua e lē pala lava, o le fanaufouina lea e le upu a le Atua, lea e soifua ma tumau e fa’avavau.’ O lenei fanaufouina o le i’uga lea o le taliaina o Keriso o Ia o le upu a le Atua. Ona fa’amausalīina lea e le Agaga Paia upu moni fa’alelagi i le loto, ua fafaguina malamalamaaga fou, ma o malosi ia na o’o mai i le taimi lea e lē o fa’aaogaina, ua fafaguina nei ina ia galulue fa’atasi ma le Atua. . . . O Keriso o Ia na fa’ailoaina upu moni i le lalolagi. E ala mai ia te ia, o le fua e lē pala lava – o le Upu lea a le Atua – na lulūina i totonu o loto o tagata.“O le Upu na te fa’aumatiaina le natura fa’alelalolagi, ma foa’i mai se ola fou i totonu ia Keriso Iesu – le fa’atusa fa’alelagi lea.” – The Faith I Live By, p. 19.
2. OLA E FA’AVAVAU FA’AFEAGAI MA LE OLA LĒ TUMAU MA O LE FUA E PALA Aso Gafua Aperila 22
a. O a upu fa’avalo’aga na si’itia mai e Peteru ina ua ia tautala e fa’atatau i le fa’atauva’a tele o le ola o le tagata? 1 Peteru 1:24; Isaia 40:6-8.b. I le Tusi Paia atoa, o le a se mea o loo fa’atusalia i ai le ola o se tagata – ma aisea fo’i? Salamo 103:15, 16; Iakopo 4:14.“E leai so tatou taimi e fa’ama’imauina. Tatou te lē iloa po’o afea e tapunia ai lo tatou nofo va’ava’aia. O le taimi sili ona umi, ua na o sina taimi pupu’u lava lea o lo tatou olaga iinei, ma tatou te lē iloa po’o le a le vave o le a taia ai e le ū a le oti o tatou fatu. . . .“Ua tatou sauni ea? Ua tatou fa’amasani ea ma le Atua, le Pule o le lagi, o Lē na tu’uina mai le tulafono, fa’atasi ai ma Iesu Keriso o Lē na Ia auina mai i le lalolagi e fai Mona sui? A muta loa le galuega o lo tatou olaga, o le a mafai ea ona tatou fa’apea ifo, e fa’apei ona fetalaia e Keriso lo tatou fa’aa’oa’o: ‘Ua ou tu’u atu le viiga ia te Oe i luga o le fogaeleele: ua ou fa’aumaina le galuega na Ē tu’uina mai ia te a’u ou te faia. . . . ua ou fa’aalia Lou Suafa’? Ioane 17:4-6.” – The Ministry of Healing, p. 454.c. I le fa’atusatusa atu i le olaga fa’aletagata e fa’apei o le mutia ma le ausa, o le a se mea e tumau e fa’avavau e fa’apei o le Atua? 1 Peteru 1:25; Salamo 119:89.“Na fai mai le fetalaiga a Iesu, E fa’apei o kamuta o nei fale o loo i luga o le papa, e fa’apenā fo’i lē o le a taliaina upu ua Ou fai atu ai ia te outou, ma faia ai ia upu o le fa’avae o lana amio ma lona olaga. O seneturi e tele ua mavae, na tusia ai e le perofeta o Isaia, ‘O le upu a lo tatou Atua o le a tumau e fa’avavau’ (Isaia 40:8); ma o Peteru fo’i, i se taimi umi lava mulimuli ane ina ua mavae le Lauga i luga o le Mauga, o lona toe tautalagia mai o nei upu a Isaia na ia fai mai ai, ‘O le Upu lenei ua folafolaina atu e le tala lelei ia te outou’ (1 Peteru 1:25). O le Upu a le Atua e na o le pau lava lea o le fa’avae mausali ua iloa e lo tatou lalolagi. O le fa’avae mautinoa lea. Na fetalai mai Iesu, ‘O le a mavae atu le lagi ma le lalolagi, a’o A’u Upu o le a lē mavae atu lava.’ Mataio 24:35. . . .“I le taliaina o le upu, tatou te talia ai Keriso. Ma e na o i latou lava o loo fa’apena ona latou talia Lana upu, o i latou na o loo fausia i luga ia te Ia. . . . O Keriso, le Upu, o le fa’aaliga lea o le Atua – o le fa’aaliga lea o Lana amio, Lana tulafono, Lona alofa, Lona soifuaga – e na o le pau lava lea o le fa’avae e mafai ona tatou fausia ai i luga se amio o le a tumau.“Tatou te fausia i luga ia Keriso e ala i lo tatou usita’i i Lana upu. . . . O le fa’apaiaina. . . . o le i’uga lea o le gaua’iina atu o mea uma lava i le Atua.” – Thoughts From the Mount of Blessing, pp. 148, 149.
3. AVEESEA O MEA O LOO TAUTEVATEVA AI Aso Lua Aperila 23
a. Ta’u mai ni mea e tautevateva ai o loo fa’alavelaveina ai i tatou mai i lo tatou taliaina o le Upu a le Atua e fa’apei ona i ai i totonu ia Iesu. 1 Peteru 2:1, 2.“Ia talia i totonu o ō outou loto atoa, upu a Keriso, ma ia avea outou o ni tagata e faia Ana upu. E lē mafai ona tatou maua fa’amanuiaga e mafai ona aumaia e le alofa ma le fa’atasi mai o Keriso, pe afai tatou te teufatuina lagona o le a fa’aleagaina ai le loto gatasi lea sa tatalo ai Keriso ina ia i ai i le lotolotoi o Ona so’o.” – The Review and Herald, July 25, 1893.“O i tatou lava lea e tatau ona tatou fa’ato’ilaloina. Ia matuā faitioina lava lou loto. Sai’li’ili lou loto ina ia ē iloa ai poo a mea o loo fa’alavelaveina ai le ulufale sa’oloto mai o le Agaga o le Atua.” – Our High Calling, p. 21.“E lē tatau ona tautala sauā lē fa’aaloalo, e lē tatau ona otegia i se uiga ita lē fiafia, auā o agelu a le Atua o loo savavali atu ma toe fo’i mai i totonu o potu ta’itasi. . . . Atonu e faia mea sese laiti, peita’i o upu o a’oa’iga e fa’asā ai, e fafaguina ai lagona o le tauimasui, ma ua lē vi’ia ai le Atua. . . . So’o se upu lava e tautalagia ma le lē manatunatu lelei po o le tautalagia fo’i e aunoa ma le fa’autauta, e tatau ona fa’alēaogaina i le taimi lava lena. . . . O la tatou galuega lenei.” – In Heavenly Places, p. 182.b. Aumai fa’ata’ita’iga o auala ua taofia ai tagata e le ita loto tiga lē lafoa’ia, pepelo, ma le matau’a, mai i lo latou taliaina o le Upu a le Atua. Kenese 4:5-8; Mareko 15:10; Galuega 13:44, 45.“O a tatou tatalo e foliga mai e lē taliina mai i le taimi lava e tatalo ai. . . . A tatou aioi atu ia te Ia, atonu Na te silafia e aoga mo i tatou le su’esu’e o ō tatou loto ma salamō mai i le agasala. O lea na te avatua ai i tatou i tofotofoga. Na te aumaia i tatou i le fa’alumaina, ina ia tatou iloa ai le mea o loo fa’alavelaveina ai le galuega a Lona Agaga Paia e ala atu ia i tatou.” - Christ’s Object Lessons,p. 143.“O le loto matau’a e lē na o se uiga leaga lē pulea lea, ae o se uiga leaga na te fa’alavelaveina ma fa’aleagaina le fa’atulagaga o tomai uma lava. . . .“O le tagata matau’a loto leaga na te punitia ona mata i uiga lelei ma galuega lelei a isi. Na te sauni lava i taimi uma e ta’ufa’atauva’aina ma fa’auigaseseina uiga ia e sili ona lelei. O tagata e masani lava ona latou fa’aalia ma lafoa’iina isi sese, peita’i e matuā itiiti lava si fa’amoemoe e ono maua mai i le tagata matau’a loto leaga. Talu ai ona o le matau’a loto leaga i se tagata, o le ioeina lea o le sili a’e o lena tagata nai lo a’u, o lea o le a lē fa’atagaina ai e le fa’amaualuga loto vi’i so’o se maliega lava. Afai e faia se taumafaiga ina ia fa’atalitonu ai le tagata matau’a i lana agasala, e atili ai lona ita leaga lē fa’amalieina. . . .“O le tagata anovale loto leaga na te fa’asalalauina le ‘ona i soo se mea lava e alu i ai, ma fa’amāsesei ai uo, ma save’u a’e ai le ita ma le fouvale i le Atua ma le tagata.” – Testimonies for the Church, vol. 5, p. 56.
4. NAUNAU I LE SUASUSU MONI O LE UPU Aso Lulu Aperila 24
a. Ina ua mavae ona fa’asino atu Peteru i le Upu a le Atua o se mana lea e fa’aliliuina ai o tatou agaga, o le a le ituaiga “fa’anaunauga” o loo ia augani mai ia tatou fa’atinoina? 1 Peteru 2:2.“O le fa’atāuaina o le Tusi Paia e fa’atupulaia i lona su’esu’eina. . . .“E leai lava se isi mea ua fuafuaina e fa’amalosia ai le mafaufau nai lo le su’esu’eina o le Tusi Paia. E leai lava se isi tusi e sili ona malosi e si’itia a’e ai manatunatuga, e avatua ai le malosi i tomai, e fa’apei o upu moni lautele o le Tusi Paia e fa’amamaluina ai. Ana fa’apea e su’esu’eina le Upu a le Atua e pei o le tulaga e tatau ona i ai, semanu o le a matuā lautele le malamalama’aga o le mafaufau, ma se amio mamalu, lea ua seāseā va’aia i le taimi lenei.“E leai se iloa e sili ona mausali, e sili ona tumau, ma sili ona lautele ona o’oo’oga, e fa’apei o le iloa e maua mai i le su’esu’eina o le Upu a le Atua.” – In Heavenly Places, p. 135.b. Ta’u mai se tasi o mafua’aga e ala ai ona mumusu tagata e su’esu’e le Upu a le Atua. Ioane 3:19, 20.“Ua ē fa’atalalē i le Tusi Paia. Ua ē inoino ma te’ena molimau auā latou te a’oa’iina au agasala fa’apelepele ma fa’alavelave ai i lou olaga fa’afifilemu.” – Testimonies for the Church, vol. 5, p. 49.c. O le a se mea na fa’aaluina i ai e le to’atele o tagata su’esu’e o manatu fa’alemafaufau o Atenai, lo latou taimi atoa lava, ma o le a se fa’afitauli fa’apea o loo feagaiga ma i tatou i le taimi lenei, aemaise ai lava le lē fai fa’atatau lelei i le fa’aaogaina o le initaneti ma auala eseese o fa’asalalauga? Galuega 2:21-23, 32; 2 Korinito 4:3, 4.“Oka, ma’imau e, pe ana manatunatu talavou i le a’afiaga e faia i le mafaufau, e tala fa’aoso lagona. E mafai ea ona ē tatalaina le Upu a le Atua ma faitau i upu o le ola ma le naunau, pe a uma ona faitauina tusi fa’apena? E te lē iloa ea ua ē lē naunau i le tusi a le Atua?” – The Adventist Home, p. 416.“E to’atele o loo latou fa’avaivaia le mafaufau e ala i lo latou faitauina o tala ma tusi o tala lē moni, ma ua leai ai so latou fiafia mo le upu a le Atua. Ua avea i latou o ni tagata onanā, ma o le a lē mafai ona latou va’ai i fesili tāua o le olaga ma le taunu’uga i le malamalama sa’o, se’ivagana ua latou tu’ueseina lenei masaniga.” – The Review and Herald, April 14, 1891.
5. TUPU A’E FA’ALEAGAGA Aso Tofi Aperila 25
a. O le a le mea e lē mafai ona tatou faia pe afai tatou te lē tumau i le avea o i tatou ma tagata su’esu’e finafinau o le upu a le Atua? 2 Peteru 3:18 (vaega muamua).“Na apoapoa’i atu le aposetolo i tagata talitonu ina ia latou su’esu’eina le Tusi Paia, e ala i se malamalama’aga tatau e mafai ona latou faia ai le galuega mautinoa mo le ola e fa’avavau. Na iloa e Peteru, o le iloa o tagata ta’itasi uma lava lea o le a manumalo mulimuli lava, o le a i ai va’aiga o le lē malamalama ma tofotofoga; peita’i na ia iloa fo’i o se malamalama’aga e fa’atatau i le Tusi Paia, o le a mafai ai e lē o loo fa’aosoosoina ona manatua folafolaga ia o le a fa’amafanafanaina ai le loto ma fa’amalosia ai le fa’atuatua i le Atua malosi.” – The Acts of the Apostles, p. 521.b. O le a le lamatiaga o loo i ai i latou ua tofo “e agalelei le Ali’i” peita’i latou te fa’atalale i le tu’uina o le upu a le Atua i o latou loto? 1 Peteru 2:3; Eperu 6:4-6.“E to’atele o loo va’ava’ai ifo ma le loto fa’amalieina o i latou lava i tausaga uumi na latou lagolagoina ai le upu moni. O lenei ua latou manatu ua tatau ona latou maua se taui mo ō latou tofotofoga ma lo latou usita’i i le taimi ua mavae. Peita’i o lenei iloa fa’amaoni i mea a le Atua i le taimi ua tuana’i, ua sili atu ai ona latou agasala i Ona luma mo le lē fa’atumauina o lo latou fa’amaoni ma aga’i ai i luma i le atoaga. O le fa’amaoni mo le tausaga ua mavae o le a lē mafai lava ona togiolaina ai le fa’atalale o le tausaga lenei. O le fa’amaoni o se tagata ananafi, o le a lē togiolaina ai lona pepelo i le aso lenei.” – Testimonies for the Church, vol. 5, p. 63.“Ia tatou sa’ilia ta’ito’atasi nei le Ali’i. O i latou sa na o se galuega tafitafi-aluga lo latou olaga fa’aletapua’iga i le taimi ua mavae, ia latou fa’alatalata atu nei i le Atua.” – Ibid., vol. 9, p. 216.
FESILI TOE FA’AMANATU Aso Faraile Aperila 26
1. O a fua o se liuaga moni?2. E fa’apefea ona mafai ona ou iloa po ua ou sauni e fetaia’i ma le Alii pe afai ou te oti i le po lenei?3. E i ai ea se tuagane po’o se uso i totonu o le ekalesia ou te lē fiafia i ai? Afai e i ai, aisea? Pe o le mafua’aga ea o lo’u lē fiafia ia i latou, o le fuā loto leaga poo le matau’a anovale?4. E fa’afia ona tatau ona fautuaina mo a’u ina ia faia a’u su’esu’ega fa’ale-Tusi Paia?5. Fa’amatala le eseesega o le tupu a’e i totonu ia Keriso ma le leai o se ola tuputupu a’e?